La 153 de ani de la Republica de la Ploiești, o nouă perspectivă despre mișcarea antimonarhică

Dorin Stănescu, profesor şi doctor în istorie, propune o nouă viziune asupra acestui episod în volumul „Republica de Ploieşti“. Istoricul a documentat în ultimii trei ani fenomenul şi din alte perspective decât clasice. A studiat date şi documente, inclusiv la Paris, dosare şi fonduri arhivistive, precum şi o serie de lucrări ale unor istorici străini şi români, date care nu au mai fost valorificate.  Istoricul crede că răspunsul pentru ceea ce a însemnat ziua de 8 august 1870 rezidă în contextul epocii. „Republica de la Ploieşti“ a fost „ultima manifestare a spiritului revoluţionar paşoptist“ şi o revoltă împotriva „agenţilor modernizării“.

Republica de la Ploiești este denumirea unei mișcări din data de 8 august 1870 considerată ca fiind ultima mare încercare de revoluție din spațiul românesc al secolului al XIX-lea sau ultimul val al revoluției de la 1848. În istoriografia românească de dinainte de 1989, această mișcare a fost considerată ca fiind antidinastică.

Formarea acestei mișcări conspirative este determinată de dezamăgirea unor oameni politici ai vremii care sperau ca prin supunerea față de o dinastie străină să fie realizată o relaxare, o liniște între partidele politice.

„Pentru ziua de 8 august 1870, Ploieştiul şi faptele oamenilor de aici au fost în atenţia presei din marile oraşe europene sau analizate în istoriile publicate în Occident la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Evenimentele din urbe sunt cel mai bun argument că, uneori, centrul lumii poate fi pretutindeni. Chiar şi la Ploieşti“, scrie Dorin Stănescu.

În apropierea zilei de 8 august 1870 s-au întrunit două organizații conspirative având la conducere pe C.T. Geigorescu respectiv pe Radu Stanian. Din aceste organizații mai făceau parte Candiano Popescu, Stan Popescu, preotul Nicolae Ioachimescu, locotenentul Comiano, Mitică Călinescu, Titu Bălăceanu, Petre Apostolescu, Guță Andronescu-Grădinaru.

La această adunare conspirativă se împart sarcinile fiecărui membru al organizației și se face cunoscut că totul este organizat, domnitorul va fi detronat, conducerea va fi preluată de o regență, se va ocupa telegraful, armata și unele orașe mari vor solidariza cu mișcarea conspirativă.

Republica de la Ploieşti este denumirea mişcării antimonarhice din data de 8 august 1870 cunoscută în presa cotidiană sub numele de tulburările de la Ploieşti, evenimente pe care I.L. Caragiale le tratează cu ironia lui caracteristică în nuvela Boborul şi în comedia Conu Leonida faţă cu reacţiunea numindu-le intrigi boiereşti.

Statuia Libertăţii de la Ploieşti a fost inaugurată în anul 1881, însă monumentul este dedicat Revoluţiei din 1870. Iniţiativa a aparţinut liderului liberalilor radicali I.C. Brătianu şi fratelui său, Dumitru Brătianu, care şi-au dorit să răsplătească simbolic curajul ploieştenilor care au îndrăznit să lupte pentru drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, imitând, într-un fel, gestul revoluţionarilor francezi din 1789.

Statuia a fost inaugurată, aşa cum se cuvine în astfel de împrejurări, fastuos: sobor de preoţi, oficialităţi guvernamentale, notabilităţi locale şi mult «bobor». Au lipsit însă din cadru figura liderului ploieştean al anilor ’69-’70, Alexandru Candiano Popescu, liderii liberali – Brătienii şi Rosetti – şi, desigur, «duşmanul libertăţii şi drepturilor cetăţeneşti» – regele Carol I“, se arată în albumul „Statuia Libertăţii. O istorie republicană ilustrată“.Ignorând gura lumii, Statuia Libertăţii de la Ploieşti era o reprezentare a celebrei Marianne republicaine, simbolul francez al libertăţii şi democraţiei, al republicii. Cu o înălţime de aproape patru metri, statuia întruchipează un personaj feminin, în veşminte de inspiraţie antică, purtând pe cap o bonetă frigiană. Într-o mână poartă o suliţă, iar în cealaltă o tabula anasta pe care stă scris: „Constituţiunea şi legea electorală“.

Acum statuia se află în rondul de la Catedrala Eroilor și este deja al patrulea loc în care a fost mutată de la dezvelire.

Sursa: Volumul „Republica de la Ploieşti“ al istoricului Dorin Stănescu a apărut în aprilie 2016 la Editura „Ploieşti – Mileniul III si  a fost reeditat  in a treia editie de colectivul www.Ploiestii.ro“ și albumul „Statuia Libertăţii. O istorie republicană ilustrată“ de Dan Gulea și Dorin Stanescu, editat de Societatea Culturală ATOM Ploiești. Cărțile se găsesc la Cărtureşti Ploieşti si online pe www.carturesti.ro şi www.ploiestii.ro